Argintul din plete

Pentru tot argintul care mi curge n plete

Ma fac o iarna ce sta pe îndelete 

In odaia mica unde un foc trosnește 

In ritm de file de poveste

Si as scoate jăratecul din sobă

Cu toata caldura lui sa mi fac o robă

Sa ies in viforul vârstei înaintate 

Sa cer copilărie de la divinitate

Si n pași zglobii de ar fi așa

As împrăștia in jur cenușa

Ca pe substratul ei sa pun ca amintire

Anii grăbiți ce merg spre îmbătrânire 

Un om din nea căzută n luna martie

As lua la trântă cu sania in pârtie

Doar ca sa simt din nou cum e sa fii

Zburdalnic, năzdrăvan printre copii!