Cu ochii spre paradis

Speranta desarta te poarta in vis, iar ursita te arunca cazand in paradis. Lacrimi ce curg in rau neincetat, acum si mereu, candva si odat’. Ma plimb pe luciul noptii, pasind nesatul cu vasta urgie a unui flamad. Ma intorc catre tine, privesc sau admir, ma intunec, tresar si ma mir. Oglinda imi arata placut timpul ei, ce trece mereu cu gust de scantei. Un ropot se aude si cred ca i de jos cand trece un caine murdar si jegos. Se aprinde scanteia nemuririi in mine, o scot ma uit si o trimit catre tine. Se aprinde speranta in doi cate doi si merg...pasesc cu pasii mei moi. Unita stau in lupta din mine, invinsa ma intorc catre tine. Privirea-mi cutremur de tot ce am vazut, din suflet ramane acum doar un scut. Si haina ce a ars treptat tot pe mine, cenusa ti o dau s o porti tot cu tine. In marea albastra arunc o in val, sa zboare in vant pe coame de cal. E liniste acum si in mine, grabita ascult povestea spusa de tine. Si merg pe firu i calm neincetat, as vrea sa simt, doar ca am decedat. In mii de scantei ma ridic catre cer, si vantul ma poarta desi nu i o cer. Ma duce invinsa in tari de povesti, sa aflu in sfarsit tu cine mai esti. Caci las in urma un fir de poveste, cu trairi si sentimente oneste. Ma intreb in scanteia divina ce am fost, si sper ca voi fi nu doar ca am fost. Parcurg drumul chiar pana la stele, in cale ma intrec cu visele mele. Le prind de o aripa si zbor catre nord, vajaie vantul pacat ca sunt surd. Aud doar cuvinte, franturi de poveste in lumea ce o las e plin de proteste. Fluierul magic il scot din desaga si iti cant un cantec in graba. Sa auzi o nota cum vine spre tine si pleaca in vis cumva de la mine. E muzica noptii ce o simt tot mai aproape, fuge la tine crezand ca i esti frate. Si adulmec uitarea ce ma pazeste, crezand si acum ca viata i poveste. Poveste in doi ce inca ma cheama, te strig ia ma in brate, hai ia ma! Si vine o vreme cand totul va trece si vei alege cine sa plece. Un nou univers ne astepta de zor, iar visul te poarta catre el in zbor. Vei alege cu drag alti doi ochi, sa ti cante povesti cu deochi. Scurtand poemul ce vine la tine, e scris cu o pana desprinsa din mine. E gandul ce ma poarta in vis, crezand cu nesat ca sunt in paradis.