…frânturi de gând…

Clipe ce par nesfârșite se adaugă unui vis ce aleargă glorios parcă spre propriul final, nerăbdător să ajungă la esența ce face trezirea una vesnica. Pasnic plutesc prin ore de seara ca un insomniac care se preda cu totul efemerului. Reusesc sa ma trezesc si eu cu ochii ațintiți spre rasaritul de soare care ridică pâcla nopții cu lumea  onirică si o pătrunde pana in miezul sufletului lacom de fantastic si fantezie chibzuind ca am parcurs ultimele clipe in fata agoniei care ma provoaca sa pastrez realitatea pe culmile succesului. Tragand dupa mine sacul cu amintiri ce împovărează sufletul facandu ma sa oftez gandind din nou la trecut. Un timp ce mi a incrustat in vis cele mai arzătoare dorinte de a fi…