Moartea unui tu

Hei, moarte, e sarbatoare 

Te lasa plutind spre lumanare

Si fa ca lumina ce arde

Sa vina pe cartea ce cade

Unde stau insirate povesti

Cu trairi…sentimente lumesti

Hei, moarte, e un jurnal

Te rog sa fugi in plan abisal

Sa te porti mandra spre infinit

Si sa te duci de unde ai venit

Hei, moarte, e cald si bine in casa

Pare ca jaratecul isi gaseste mireasa

In luna cea mandra ce in vegheaza

La lumnarea ce este azi treaza

Hei, moarte, ai mila de lume

Si fugi disipandu te fara de glume

Lasa iernaticul anotimp ce este la usa

Sa te duca cu pasi de papusa

Spre goliciunea unui mormant ingropat

Hei, moarte, iata s a înnoptat!

Lasa ma sa sting lumina cea vie

Si tu stai inchisa in colivie

Si canta muteste un imn de trezire

Ca viata este pura iubire

Hei, moarte, cu pasi spre azuriul lui val inghetat

Iti spun ca totul a inceput terminat

Ca un simbol venit catre mine

…hei, moarte, ai grija de tine!

Caci viforul vietii atunci cand te doboara

Te face sa vezi ca odinioară 

Viata si moartea erau impletite

Ca doua surori diferite

Hei, moarte…te du pe nesimtite

Pe meleaguri înmărmurite

Spre inceputul vietii atunci cand curge la vale

Viata cea dulce ce este pe cale

Sa stinga lumina ce imi aminteste

Ca moartea e vie …se naste…traieste!

Hei, moarte, nu mai visa

Stai treaza si cumva vom dansa

In prag de batranete tarzie

Hei, moarte, declarandu ne in poezie 

Ca am trait in veacul cand tu

Aduceai in A si in U

Un ultim sarut adresat unui Tu!