O nouă iubire

Pe pasarea spin a noptii ingropate

Stau si asculta urechi aplecate

Spre cerul ce cerne povesti neuitate

Al unei iubiri ruinate

Ochii din noapte lucesc lacrimand

Si vad trei stele plangand

In inaltul vazduhului urc cu uimire

Ca vad cum moare o noua iubire

E purtata pe aripi de inger ce vine

Trecand prin lunile pline

O data la trei luni care poarta

Surasul unui suflet cu inima moarta

Si alerg sa vad cum se deschid

Ceruri cu miros de busuioc ce se inchid

La stranutul unei sirene ce inoata in noaptea cu stele

Lasand sa vad doar in visele mele

Cum noi iubiri se nasc din magie

Libere plutind precum o stafie

Apoi vad lacul unde se spala un suflet grabit

Caci el fuge de tot ce a iubit

Rabufnind rotunjor si pribegind

Vad o noua iubire venind

Poarta manusi de matase prea moale

Urmand sa plece spre a sa cale

Calare pe fulgerul ce aprinde scanteia divina

Caci in ea poarta lumina

Lumina sfanta a învierii din moarte

Si sper ca are si poate

Sa adune momente desprinse din opalul unui clestar 

Dintr un sarut furat sub felinar

La poarta din noapte se deschide cu feerie

Noua iubire …cea vie

Ce ma face sa renasc permant

Intr un vis ce pare absent

Invaluit in misterul ceții ce ascunde cu harnicie

Poate un te iubesc venit in reverie

Sa inlature visul ce ma face sa fug

Spre iubirea ce ma arde pe rug

Flacari se inalta necontenit

Peste dorul ce azi m a invaluit

Lasand cenusa mi sa arda mocnit

Caci…am iubit…am trait…am murit!