Scrierea timpului

De sub tiparnița unui timp care scrie

Pe note si in cuvinte de simfonie

Curge povestea unui eu împlinit

Care cântă dragostea spre infinit

Un vis de sentiment purtat de stele in vânt

Ma face sa preiau cu avant

Însuși timpul si sa l întreb de ce falsează 

La ceasul târziu din amiază?

Când soarele pare ca aduce prin strălucire

Lipsa unui moment de magie numit iubire

E momentul când gândul meu fuge de tine

Hoinărind prin ere divine

Hotărât sa descopere n sine

De ce tu mereu faci parte din mine?

Răspunsul in note de mi si sol si re

Imi spun ca dragostea mea prinde veșnic putere

Din solfegiul unui eu infinit

Care imi cântă fericit

Ca eu si tu din timpuri străvechi 

Suntem veșnic noi doi in perechi

In toate viețile ce le vom trăi

Dragostea noastră pe veci va dăinui!

Ca timpul ce scrie de noi

Să pună scrisul pe foi

Ca un simbol al iubirii divine

Când doi un unu devine!