Somnul iubirii

Miroase a somnul trist ce se înalță 

Poate spre tainica speranță

A unui vis ce duce

Când noaptea e n răscruce 

Către regatul plin al nopții neuitate

Când lângă mine si din mine făceai parte

Au mai rămas poate poteci spre a mea uitare

Insa din amintirea tânăra, greoaie tot apare

Speranța unui suflet ce vrea ca prin tăcere

Sa urle dragostea unui moment ce mi cere

Poate sa privesc minutul, secunda al unui ceas isteț

Ce știe ca iubirea ti are preț

Se vinde si învie

In doruri, dureri si simfonie 

Ce alcătuiesc in mine un om nebun ce crede in iluzii

Desprinse din mintea cea plina de confuzii

Ca mai apoi să căptușească in mine

Cel mai frumos cojoc ce a fost purtat de tine

Ca frigul durerii ce ai cuprins 

Sa se reverse asupra mi parca s nins

Si cu un foc de promoroacă ce ma îngheață

Sa fiu unul cu tine…acum, mereu…o viață!