Spre nemurire…

Din soapta divină dezleaga mi iar plansul

Si fa ma cumva instrusul

In porti si palate ce zac in neant

Si lasa ma sa scriu cu avant

De somnul ce patrude intru fiinta

Cand te descopar cu iscusinta

Pe bolta stelara ia ma cu tine

Si fa ma sa uit si de mine

Sa ne unim partas la durere

Intr un suflet ce parca mai cere

O mangaiere de inger sublim

Un serafim in noapte sa fim

Sa plutim in iubire si grija

Cantand …zambind ca ntr o vraja

Ce cu magie ne leaga pe veci

La ceasul ce astepata parca să pleci 

Te ai nascut ca sa fiu cu tine acum

Mereu si oricand dar nu stiu cum

Caci grija ma apasa cand din trecut

Se desprinde ca sageata din scut

O aschie fina …pana cea moale

Arata mi un timp si o cale

Cand simt ca traiesc uitand de mine in zare

Privind spre cel ce apare

Un nou individ se arata la fata

Este blestemul ce sta strans cu ata

Caci poarta o coasa ce frange din mine

Amintiri ce tin numai de tine

Si spulbera n cale tot ce rasare

Doar ca iubirea nu mi moare

Ea lasa lumina divina sa vina

Si lumineaza prin luna ce i plina

La fereastra unde m astepti si acum

Intr o noapte tarziu privind spre un drum

Ce duce spre valea uitatii de sine

Hai, vino!…si zboara cu mine!

Lasa trecutul, blestemul si timpul

Si fa ma una cu trupul

Ce poarta in el inceputul!

Un inceput plin de iubire

Visand amandoi la nemurire!